Amplasarea unei centrale termice nu e o decizie care se ia după disponibilitatea spațiului. Normativul I13-2015 stabilește condiții tehnice și de securitate clare: ce fel de cameră trebuie să fie, ce dimensiuni minime are, cum se asigură aerul de ardere și evacuarea gazelor, cum se accesează și, la fel de important, unde nu are voie să fie amplasată. Nerespectarea acestor cerințe poate duce la refuzul avizelor, la riscuri reale de incendiu sau explozie și la probleme la recepția lucrării.


1. Camera centralei termice — condiții constructive

Pereții și rezistența la foc

Pereții care separă camera centralei termice de spațiile învecinate trebuie realizați din materiale incombustibile și să asigure o rezistență la foc de minimum 180 de minute față de spațiile adiacente cu sarcină termică normală.

Ușa de acces în camera centralei termice trebuie să aibă o rezistență la foc de minimum 90 de minute. Pentru centrale termice murale (cele montate pe perete, de putere mică), este admisă o ușă cu rezistență la foc de 45 de minute.

Un detaliu important din normativ (art. 7.187): ușa de acces trebuie să se deschidă spre exterior — nu spre interiorul camerei — direct spre exterior sau spre un spațiu care nu poate fi blocat. Dimensiunile ușii trebuie să permită introducerea și scoaterea utilajelor principale care nu se pot dezasambla. Centralele termice de apartament sunt exceptate de la această prevedere.

Înălțimea camerei

Înălțimea liberă minimă a camerei centralei termice este de 2,20 m, măsurată de la pardoseala finită până la tavan. Aceasta este cerința minimă absolută.

Pentru centrale termice de putere mai mare sau pentru săli de cazane dedicate, normativul recomandă o înălțime de minimum 2,50 m, pentru a asigura ventilația corespunzătoare, accesul la echipamente pentru exploatare și întreținere și posibilitatea montării corecte a echipamentelor auxiliare (vase de expansiune, schimbătoare de căldură, tablouri de automatizare).

O cameră cu înălțime insuficientă nu poate fi compensată prin alte măsuri — este un motiv de refuz al autorizației de funcționare.

Volumul minim al camerei

Conform normelor de utilizare a gazelor naturale aplicabile, volumul interior minim al camerei în care se montează o centrală termică pe gaz trebuie să fie:

Volumul se calculează ca volum net — din volumul total al camerei se scad volumele ocupate de elementele de construcție și de instalațiile existente.

Pardoseala și canalizarea

Pardoseala camerei centralei termice trebuie să aibă o pantă de cel puțin 5‰ spre un recipient de pardoseală legat la canalizare. Aceasta asigură scurgerea apei în caz de avarie sau la spălarea instalației. Centrala termică trebuie dotată și cu chiuvetă cu robinet dublu serviciu.


2. Suprafața camerei și distanțele minime în jurul cazanelor

Normativul nu prevede o suprafață minimă fixă

Aceasta este o întrebare frecventă la care normativul I13-2015 răspunde indirect: nu există o suprafață minimă exprimată în metri pătrați pentru camera centralei termice. În schimb, normativul stabilește distanțele minime obligatorii în jurul fiecărui utilaj, iar din suma acestor distanțe rezultă în mod natural dimensiunile minime ale camerei.

Concret, o cameră prea mică va fi respinsă nu pentru că are mai puțin de X m², ci pentru că nu permite respectarea distanțelor de exploatare și întreținere impuse de art. 7.162–7.168.

Distanțele minime în fața cazanelor (culoarul de exploatare)

Cel mai important spațiu liber este culoarul din fața cazanului — zona prin care se face alimentarea, reglajul, curățarea și intervenția la arzător. Lățimea acestuia se stabilește în funcție de suprafața de încălzire a cazanului:

Suprafața de încălzire a cazanuluiLățime culoar recomandată
până la 10 m²circa 1,00 m
între 10 și 30 m²circa 1,50 m
între 30 și 55 m²circa 1,75 m
între 55 și 90 m²circa 2,00 m
peste 90 m² sau peste 1 MWcirca 2,50 m

Când cazanele sunt amplasate pe două fronturi cu focarele față în față, lățimea culoarului dintre ele se majorează cu 1,0 m față de valorile de mai sus.

Toate spațiile libere menționate au înălțimea utilajelor respective, dar minimum 1,80 m — adică nu se admite un culoar de 1,0 m lățime și 1,2 m înălțime deasupra unui utilaj jos.

Distanțele laterale față de pereți și față de cazanele vecine

Distanța de la mantaua laterală a cazanului până la peretele camerei sau până la cazanul vecin este:

Dacă condițiile de control și întreținere o permit, două cazane pot fi așezate grupat, fără distanță între ele. Dar între peretele lateral al grupului și peretele camerei trebuie să rămână minimum 0,50 m spațiu liber.

Distanța minimă față de conductele și instalațiile din cameră

Înălțimea liberă minimă între partea cea mai ieșită în afară a cazanului și elementele cele mai apropiate din cameră (conducte, vane, suporturi, aparataje) este de 20 cm — conform art. 7.168.

Distanțele în jurul pompelor și schimbătoarelor de căldură

Ce înseamnă practic pentru o centrală termică rezidențială mică

Un cazan mural de apartament sau de scară de bloc (sub 100 kW, suprafața de încălzire sub 10 m²) necesită:

O cameră de 2,5 × 3,0 m cu înălțimea de 2,20 m are un volum net de circa 16,5 m³ — insuficient pentru un cazan pe gaz. O cameră de 2,5 × 3,5 m × 2,20 m are circa 19 m³ — abia suficient. Aceasta explică de ce centralele termice nu se pot amplasa în dulapuri sau camere de baie mici, chiar dacă cazanul în sine este compact.


3. Aerul de ardere și evacuarea gazelor — condiții obligatorii

Priza de aer de ardere

Aerul necesar arderii combustibilului trebuie asigurat printr-o priză de aer permanent deschisă, realizată direct în peretele exterior al camerei. Normativul (art. 7.129) specifică că prizele de aer se amplasează de regulă în peretele din spatele cazanelor sau în zonele adiacente din pereții laterali, iar aerul se introduce cât mai aproape de tavan — pentru a utiliza excedentul de căldură din zona superioară și a ventila întregul spațiu.

Dacă ventilarea naturală nu este posibilă, se prevăd ventilatoare mecanice de admisie. Nu se prevăd unități de rezervă pentru acestea.

Dimensiunea prizei de aer nu e arbitrară — se calculează în funcție de puterea termică a centralei și tipul combustibilului.

Suprafața vitrată pentru decompresie (la centrale pe gaz)

Toate camerele în care se montează centrale pe gaz trebuie să aibă ferestre sau suprafețe vitrate orientate direct spre exterior, cu rol de decompresie în caz de explozie — pentru a limita daunele structurale.

Suprafața vitrată minimă este:

Dacă în cameră este montat un detector automat de gaz omologat, suprafața vitrată poate fi redusă la 0,02 m²/m³ volum net.

Conform art. 7.45 din normativ, suprafețele vitrate trebuie poziționate astfel încât, în caz de explozie, să nu blocheze căile de evacuare și accesul pentru intervenție.

Normativul (art. 7.193) precizează că ferestrele servesc și pentru iluminarea și ventilarea naturală a camerei.

Detectorul de gaz și electroventilul

Dotarea cu detector de gaz metan este obligatorie. Detectorul trebuie să aibă o sensibilitate de minimum 2% metan în aer și, la detectarea unei scăpări, să comande automat închiderea alimentării cu gaz prin acționarea unui electroventil montat pe conducta de alimentare, în exteriorul clădirii.


4. Accesul în centrala termică

Normativul I13-2015 (art. 7.187–7.189) reglementează explicit condițiile de acces:


5. Instalațiile electrice obligatorii în camera centralei

Conform art. 7.199 din normativ, centrala termică trebuie prevăzută cu:


6. Unde NU se amplasează centrala termică

Articolul 7.42 din normativul I13-2015 stabilește în mod expres spațiile în care este interzisă amplasarea centralelor termice înglobate în clădiri. Lista este exhaustivă și nu admite excepții:


7. Recomandări suplimentare din normativ

Pe lângă interdicțiile absolute de mai sus, normativul (art. 7.43) recomandă evitarea amplasării centralei termice direct sub sau alături de:

Dacă vecinătatea nu poate fi evitată, se iau măsuri de izolare termică și fonică și măsuri de limitare a transmiterii vibrațiilor la elementele de construcție ale clădirii (art. 7.195 și 7.204 — pompele și ventilatoarele se montează pe postamente cu strat elastic sau dispozitive de amortizare a vibrațiilor).

Centrala termică de apartament (art. 7.44): se montează în încăperi aerisite, care nu sunt folosite ca dormitoare sau cămări și care nu prezintă pericol de incendiu. Amplasarea trebuie să asigure acces ușor la cazan și să respecte cerințele din cartea tehnică a producătorului.


8. Gruparea cu alte utilități

Conform art. 7.41 și 7.192 din normativ, centrala termică se poate grupa cu alte gospodării tehnice — stații de hidrofor, stații de pompare, posturi trafo, centrale de aer comprimat — cu condiția că încăperile se separă prin elemente rezistente la foc.

Când mai multe utilități sunt grupate, fiecare compartiment trebuie să aibă acces separat, direct din exterior.

Prin excepție, în clădirile civile, centrala termică grupată cu stația de hidrofor și eventual alte utilități poate avea o comunicare funcțională printr-un coridor comun.

Interdicție expresă: centrala termică nu poate fi grupată cu stația de pompare a apei pentru incendiu — cele două trebuie să fie complet separate.


Sinteză — condiții minime obligatorii

CerințăValoare minimă
Înălțime liberă cameră2,20 m (recomandat 2,50 m pentru puteri mari)
Volum net minim (cameră obișnuită, gaz)18,0 m³
Volum net minim (bucătărie, gaz) – cu ardere libera7,5 m³
Rezistență la foc pereți despărțitoriminimum 180 minute
Rezistență la foc ușă accesminimum 90 minute (45 min. pentru centrale murale)
Deschidere ușăspre exterior, nedirectionată spre spații ce pot fi blocate
Suprafață vitrată decompresie (beton armat)0,03 m²/m³ volum net
Suprafață vitrată decompresie (zidărie)0,05 m²/m³ volum net
Suprafață vitrată cu detector de gaz0,02 m²/m³ volum net
Pantă pardoseală spre recipientminimum 5‰
Iluminat de securitateautonomie minimum 1 oră
Detector gaz + electroventil exteriorobligatoriu la centrale pe gaz

(Sursă: NP I13-2015 – Normativ pentru proiectarea, executarea și exploatarea instalațiilor de încălzire centrală; Norme tehnice pentru proiectarea și executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale)